Intr-un anume moment al vieții mele, când relația cu sportul a devenit complicată din cauza unor probleme de sănătate, am început să caut altceva potrivit pentru corpul meu. Demult, în tinerețe, încercasem yoga, dar nu s-a lipit de mine: fie n-am avut chimie cu instructorul, fie cu tipul de yoga predat de acesta, fie nu eram încă pregătită pentru această cale, cert este că n-a mers și, mai mult decât atât, din păcate a lăsat o amprentă puternică în mintea mea de „nu am ce căuta la clasele de yoga”. Am experimentat dansul, înotul și pilates-ul pe aparate și toate mi-au plăcut și le practic cu drag, dar sporadic și acum. Si, fiind într-o continuă căutare, găsesc ceva informații referitor la yoga și beneficiile acesteia, la vremea respectivă tot ce mă interesa era îmbunătățirea stării fizice generale, fără să știu că toate problemele de sănătate își au originea într-o stare mentală și emoțională precară pe care o experimentam atunci din plin. Si poate că am umblat o vreme pe întuneric, dar Universul m-a auzit și mi-a luminat calea, iar eu am ajuns la un curs de yoga tradițională susținut la Val Voicu și mi-am dat seama că sunt la locul potrivit și că am găsit ceea ce caut.
De ce yoga și nu altă formă de mișcare? Pentru că yoga nu este o formă de mișcare! Da, include și mișcare, așa cum include și tehnici de respirație, dar și retragerea simțurilor și concentrarea mintii. Fiecare dintre noi alege să practice yoga din diferite motive și in funcție de nevoile și interesele individuale. Cei mai mulți aleg forma de mișcare. Posturile sau asanele de yoga și poate ceva tehnici de respirație. Nu e nimic greșit și eu am plecat din acel punct, cu toții începem de undeva. Iar unii dintre voi veți rămâne in acel stadiu pentru totdeauna. Nu veți simți niciodată că aveți nevoie de mai mult și vă este bine așa. Altora însă li se va deschide o noua cale: întâi simți o reducere stresului și a anxietății, o pace interioară plăcută, claritate mentală, focus pe atenție și o concentrare îmbunătățită, apoi armonie și echilibru intre corp, minte și spirit și, fără să iți dai seama, pornești pe calea dezvoltării spirituale și a conectării cu sinele tău interior. Cumva de la simple posturi fizice și ceva respirație ajungi să îți pui sub lupă valorile personale, să cauți să crești și să evoluezi ca și individ, să privești cu alți ochi, plini de iubire si compasiune lumea și mediul înconjurător, să dezvolți o perspectivă mai înaltă și autentică asupra vieții, să cauți înțelegerea profundă a Sinelui și a Universului, precum și atingerea unei stări superioare de eliberare și iluminare, respectiv acea stare de conștiință expansivă in care separarea dintre individ și Univers dispare, oferind o experiență de unitate și transcendență. E mult? E dificil? Greu de obținut? Eu zic ca nu si ca totul este posibil!
Si asta pentru că dezvoltarea spirituală este un proces individual, personal și continuu. Ceea ce mi se potrivește mie s-ar putea să nu ți se potrivească ție, iar ceea ce îți place ție s-ar putea să nu îmi placă mie. Fiecare are calea lui de urmat cu bune și mai puțin bune, important este să ne trăim viața aici și acum, in prezent, eliberați de trecut și de presiunea viitorului.
Hai, pa și ne vedem pe saltea!